Stresul este o parte integrantă din viaţa de zi cu zi şi, pentru mulţi îngrijitori, poate fi principalul factor care influenţează starea de sănătate. Stresul este rezultatul raportului dintre solicitările constante de timp şi de energie care vin din exterior şi resursele de care dispune fiecare persoană.

Nu orice stres este negativ, poate fi o sonerie de alarmă sau poate stimula urmărirea unui obiectiv sau îndeplinirea unei sarcini. Cu toate acestea, uneori se întâmplă ca echilibrul dintre solicitările externe şi propriile resurse să se rupă, iar presiunea percepută devine atât de intensă şi de persistentă încât vă puteţi simţi incapabil să mergeţi înainte.

Stresul poate face mai dificilă îndeplinirea sarcinilor de Îngrijitor. Sunteţi epuizat, agitat, iritabil şi, chiar dacă nu vreţi, sfârşiţi prin a crea tensiune în relaţiile dumneavoastră. Situaţiile par a vă scăpa de sub control, nu vă mai puteţi controla viaţa şi nu reuşiţi, în nici un fel, să o recuperaţi.

Primul pas pentru a gestiona Stresul este cel de a-i recunoaşte prezenţa. Este posibil să vă acordaţi atât de puţin timp încât nu reuşiţi să vă daţi seama de cum vă simţiţi. Nu ignoraţi Stresul, sperând că o să treacă. Înainte de a înfrunta problema este necesar să o recunoaşteţi. Chiar şi numai a povesti cum vă simţiţi vă poate ajuta să găsiţi un mod de a gestiona situaţia.

Semnale de Stres

Stresul se manifestă prin semne fizice şi psihologice, care pot fi diferite de la o persoană la alta. Prin semne psihologice se înţeleg anxietatea, supărarea, tristeţea, pierderea poftei de mâncare, insomnia, plânsul, oboseala, dificultatea de a te concentra; prin semne fizice, dureri în piept, crampe, ameţeli, agitaţie, irascibilitate, dificultăţi de respiraţie. În timp, aceste simptome dăunează sănătăţii dumneavoastră, iar un nivel de stres ridicat este factor de risc pentru multe patologii.

Suport

A vorbi cu persoane care trăiesc o situaţie similară cu a dumneavoastră, poate fi de mare ajutor. La început ar putea părea dificil, dar curând vă veţi putea da seama că acei ce trăiesc aceleași situaţii ca dumneavoastră sunt şi cei care vă pot înțelege mai bine. Aţi putea participa la întâlniri de grup pentru îngrijitorii din zona dumneavoastră. Poate fi o bună ocazie pentru un moment de respiro şi uşurare. Chiar şi numai pentru câteva ore, vă veţi putea bucura de ceva util şi plăcut. Dacă veţi considera că participarea la un grup nu ar fi soluţia care vi se potriveşte, de ce să nu încercaţi să utilizaţi un forum pe internet, unde puteţi avea ocazia să cunoaşteţi alţi îngrijitori şi să vă păstraţi anonimatul.

Dacă puteţi, vorbiţi şi confesaţi-vă familiei şi prietenilor. Vorbind despre cum vă simţiţi vă veţi simţi mai bine. Împărtăşind problemele şi sentimentele dumneavoastră cu cei apropiaţi, vă va ajuta şi să comunicaţi că aveţi nevoie de ajutorul lor.

Ce altceva mai puteţi face

Dacă vă simţiţi trist, supărat, suprasolicitat, iată o serie de sugestii pentru a diminua rapid nivelul de stres:

  • Ieşiţi din camera în care vă găsiţi, sau ieşiţi în aer liber, cel puţin cinci minute. Inspiraţi adânc şi ţineţi respiraţia, numărând până la trei, apoi expiraţi. Repetaţi procedeul până când simţiţi că sunteţi mai relaxat. Nu faceţi acest lucru de prea multe ori la rând, altfel veţi ameţi.
  • Relaxaţi-vă muşchii. Tensiunea musculară este un semn fizic de stres.
  • Încearcaţi să frecventaţi cursuri de tehnici de relaxare sau citiţi secţiunea dedicată.
  • Nu beţi şi nu fumaţi mult. Alcoolul şi fumatul au efecte nocive asupra corpului dumneavoastră
  • Fiţi atent la cantitatea de cofeină pe care o consumaţi.
  • Menţineţi-vă-te activ. Exerciţiul fizic este un mod simplu pentru a ameliora tensiunea. Chiar mergând pe jos pentru a face cumpărături poate fi un ajutor pentru a descărca stresul.
  • Încercaţi să abordaţi câte o problemă sau situaţie pe rând.
  • Învăţaţi să spuneţi ’’Nu’’ celorlalţi, cel puţin uneori.

 

Tratamente

Vorbiţi cu medicul dumneavoastră de familie, el va şti ce este mai bine pentru dumneavoastră.

Va putea să vă recomande un program de consiliere sau altă intervenţie de suport emoţional. Un psiholog vă va ajuta să înţelegeţi cum să faceţi faţă stresului.

În unele cazuri, chiar şi medicamentele pot ajuta, dar numai medicul de familie va putea să evalueze această posibilitate. Ar putea, de exemplu, să vă recomande un antidepresiv. În orice caz, dacă nu veţi fi mulţumit, vă puteţi întoarce la medic să discutaţi despre înlocuirea medicamentului. Înainte de a alege antidepresivele, luaţi în considerare toate celelalte posibile variante: o intervenţie de suport psihologic sau consiliere.

 

Depresia

Depresia este o boală şi, ca atare, este necesar să-i acordaţi atenţia cuvenită. A cunoaşte semnele şi manifestările, a şti cui să te adresezi şi care sunt tratamentele disponibile v-ar putea ajuta. Se poate întâmpla să aveţi moralul scăzut sau să fiţi trist şi să nu mai fiţi în stare să găsiţi plăcere în lucrurile obişnuite, dar este vorba despre depresie atunci când aceste sentimente devin excesive, durează în timp şi interferă semnificativ cu propria viaţă.

Alte simptome de depresie:

  • Stări de disperare, iritabilitate, anxietate, îngrijorare sau tristeţe;
  • Stări de incapacitate de a gestiona viaţa de zi cu zi;
  • Lipsa poftei de mâncare, pierdere în greutate sau tulburări ale somnului;
  • În cazurile extreme, aţi putea să vă faceţii rău dumneavoastră sau altei persoane.

Depresia evoluează treptat, astfel că devine dificil de înţeles în ce măsură sunteţi afectat. Având în vedere că viaţa de îngrijitor presupune un cumul de situţii stresante, puteți fi mai vulnerabil decât ȋn mod obişnuit.
Dacă aţi recunoscut oricare dintre aceste simptome, s-ar putea să fiţi  afectat de depresie.

Iată ce puteţi face:

  • Nu vă supăraţi pe tine dumneavoastră înşivă. Dacă vă simţiţi deprimat, încercaţi să vorbiţi cu cineva despre asta. Veţi vedea că vorbind cu o persoană de încredere vă va face să vă simţiţi mai bine.
  • Menţineţi-vă activ. Ieşiţi din casă, chiar dacă numai pentru o plimbare. Vă veţi menţine în formă şi veţi dormi mai bine. Dedicaţi-vă lucrurilor casei, bricolajului sau lucrurilor pe care le faceţi în mod obişnuit. Încercaţi să vă distrageţi atenţia de la gândurile apasătoare şi să vă ȋmbunătăţiţi starea de spirit.
  • Aveţi grijă de dumneavoastră. Respectaţi o alimentaţie sănătoasă şi nu consumaţi alcool, poate să vă înrăutăţească starea de spirit.
  • Întâlniţi-vă cu alte persoane care trec printr-o perioadă dificilă, ca a dumneavoastră, şi ascultaţi cum fac ei să gestioneze problema. Grupurile de ajutor reciproc pot deseori să fie utile.
  • Nu vă pierdeţi încrederea. Nu uitaţi că trăiţi o experienţă şi o situaţie pe care multe alte persoane au traversat-o deja. Chiar dacă acum poate părea extrem de dificil, puteţi reuşi să o depăşiţi.

 

Tratament

Dacă treceţi printr-o perioadă de depresie, adresaţi-vă medicului dumneavoastră de familie. Este important să cereţi ajutor, fără să mai aşteptaţi. Dacă medicul de familie consideră necesar, vă va ȋndruma către un medic specialist sau un psiholog. Dacă medicul dumneavoastră consideră că suferiţi de o depresie mai importantă, ar putea să vă recomande un tratament combinat: psihoterapie şi antidepresive. Cereţi ajutor şi luaţi în considerare toate opţiunile pe care le aveţi la dispoziţie înainte de a decide ce este mai bine pentru dumneavoastră.

Cu acordul

CARERS UK – The voice of carers.Vizitați site-ul…